Setările de debitare sunt diferența dintre un plan teoretic și unul pe care operatorul îl poate tăia exact. Patru lucruri contează: lățimea pânzei, tivirea marginilor din fabrică, prefrezarea pieselor cu cant și limitele fizice ale mașinii. Le iei pe rând, cu valori obișnuite și exemple calculate, apoi vezi cum le introduci în OptimCut.
Ce este lățimea pânzei (kerf)
Lățimea pânzei, numită și kerf, este lățimea tăieturii pe care o face discul. Nu e grosimea corpului pânzei, ci lățimea dinților, care sunt puțin mai lați decât corpul ca să nu se blocheze în material. Tot ce intră în această lățime devine rumeguș.
La fierăstraiele pentru plăci, valorile obișnuite sunt între 3 și 4,5 mm. Valoarea exactă o găsești marcată pe pânză sau în fișa ei tehnică. Dacă nu ești sigur, fă o tăietură de probă și măsoară cu șublerul.
De ce pânza trebuie inclusă în plan
Fiecare tăietură consumă o lățime de pânză. Când pui mai multe piese în linie, pierderea se înmulțește cu numărul tăieturilor. Un plan care nu ține cont de asta presupune că piesele stau lipite una de alta, ceea ce în atelier nu se întâmplă.
Exemplu: patru piese pe lungimea plăcii
Placă PAL 2800 × 2070 mm, tivită 10 mm pe fiecare latură: suprafață utilă 2780 × 2050 mm.
Vrei 4 piese de 695 mm pe lungime. Fără pânză: 4 × 695 = 2780 mm. Pare că încap exact.
Între 4 piese sunt 3 tăieturi. Cu pânza de 4 mm: 3 × 4 = 12 mm consumați.
Necesar real: 2780 + 12 = 2792 mm, adică 12 mm peste lungimea utilă.
Rezultat în atelier: a patra piesă iese de 2780 − 3 × 695 − 12 = 683 mm, deci se taie din nou.
Pe lățimea plăcii, aceeași logică. Dacă tai 5 fâșii de 400 mm din 2050 mm utili, ai nevoie de 5 tăieturi (ultima separă fâșia de rest): 5 × 400 + 5 × 4 = 2020 mm. Rămâne o fâșie de 30 mm. Cu o pânză de 4,4 mm, consumul devine 22 mm și fâșia rămasă scade la 28 mm.
Regula simplă: piese în linie până la capătul suprafeței utile înseamnă N − 1 tăieturi; dacă după ultima piesă rămâne un rest, sunt N tăieturi. Un program de optimizare face acest calcul pentru fiecare tăietură, pe toată placa.
Tivirea plăcii: de ce tai marginile din fabrică
Tivirea înseamnă tăierea unei fâșii înguste de pe marginile plăcii înainte de a începe piesele. Marginile din fabrică au adesea ciupituri, colțuri lovite la transport sau nu sunt perfect drepte și în unghi de 90°. Dacă pornești debitarea de la o margine nesigură, toate piesele care o folosesc ca referință moștenesc eroarea.
Valorile obișnuite sunt de 10–15 mm pe fiecare latură din fabrică. Unele ateliere tivesc toate cele 4 laturi, altele doar 2, în funcție de calitatea plăcilor și de mașină. Resturile tăiate deja în atelier au margini curate și nu mai trebuie tivite.
Exemplu: cât pierzi prin tivire
Placă brută: 2800 × 2070 mm = 5,796 m².
Tivire 10 mm pe toate cele 4 laturi: 2780 × 2050 mm = 5,699 m².
Diferență: 5,796 − 5,699 = 0,097 m², adică aproximativ 1,7% din placă.
Procentul e mic, dar dacă nu îl incluzi în plan, piesele de la margine ies mai înguste decât cota.
Prefrezarea pieselor cu cant
La mașinile de cantuit cu prefrezare, o freză scoate înainte de lipire o fâșie subțire de pe latura piesei, ca să obțină o margine curată, fără ciupituri. De obicei freza scoate 0,5–1 mm pe latură. Piesa trebuie deci debitată mai mare cu exact atât pe fiecare latură cu cant.
În același timp, grosimea cantului (obișnuit 0,4–2 mm) se adaugă la cota piesei după cantuire. Dacă introduci cotele finite, cota de tăiere pe fiecare latură cantuită este:
cota de tăiere = cota finită − grosimea cantului + prefrezarea
Exemplu: piesă de 400 mm cu cant de 2 mm pe ambele capete
Fără prefrezare: 400 − 2 − 2 = 396 mm.
Cu prefrezare de 1 mm pe latură: 400 − 2 + 1 − 2 + 1 = 398 mm.
Dacă ai fi tăiat direct la 400 mm, piesa ar fi ieșit de 404 mm fără prefrezare și de 402 mm cu prefrezare de 1 mm pe latură.
Mai multe despre grosimi de cant și necesarul de bandă găsești în ghidul despre calculul cantului la mobilier.
Limitele mașinii
Un plan corect geometric poate fi totuși imposibil de tăiat pe mașina ta. Trei limite contează cel mai des:
- Lungimea maximă de tăiere. Căruciorul sau ghidajul fierăstrăului are o cursă limitată. O tăietură mai lungă decât cursa nu se poate face dintr-o trecere.
- Lățimea minimă a fâșiei. O fâșie foarte îngustă nu poate fi ținută sigur între pânză și riglă: vibrează, se poate rupe sau poate fi aruncată de disc. Valoarea minimă depinde de mașină și de modul în care lucrează operatorul.
- Dimensiunea mesei. Placa trebuie să încapă pe masa utilajului.
Valorile exacte le găsești în cartea tehnică a mașinii și în practica atelierului tău. Nu există o valoare universală.
Valori obișnuite pe scurt
| Setare | Valoare obișnuită | Ce se întâmplă dacă e greșită |
|---|---|---|
| Lățimea pânzei | 3–4,5 mm | Ultimele piese dintr-un rând ies sub cotă |
| Tivirea plăcii | 10–15 mm pe latura din fabrică | Piesele de la margine ies înguste sau cu margini ciupite |
| Prefrezarea | 0,5–1 mm pe latura cu cant | Piesa cantuită iese mai mică decât cota finită |
| Grosimea cantului | 0,4–2 mm | Piesa cantuită iese mai mare sau mai mică |
| Lungimea maximă de tăiere | Depinde de mașină | Tăietura nu se poate face dintr-o trecere |
| Lățimea minimă a fâșiei | Depinde de mașină | Fâșia nu poate fi ținută sigur la pânză |
Cum setezi totul în OptimCut
În OptimCut, aceste setări se aplică automat la calcul, ca dimensiunile finale să iasă exact. Pașii sunt descriși în detaliu în manualul de utilizare:
- 1Tivirea plăcilor
La întrebarea Tivești plăcile? alegi „Da, tivesc”, câți mm pe latură și dacă tivești 2 sau 4 laturi, ori „Nu”. Resturile refolosibile din stoc nu se tivesc din nou.
- 2Prefrezarea
Dacă optimizarea conține piese cu cant, apare întrebarea Ai piese cu cant. Prefrezezi?. Alegi „Da, prefrezez” și câți mm scoate freza pe latură; fiecare latură cantuită se taie mai mare cu atât.
- 3Lățimea pânzei
În Setări de tăiere, înainte de pornire, verifici lățimea pânzei, alături de metodă, unitatea de măsură, cicluri și restul minim refolosibil.
- 4Cantul și cotele finite
Din Profil și setări, la Cant și cote de tăiere, alegi dacă programul scade cantul din cotele finite și ce prefrezare îți propune. Dacă introduci deja cote de tăiere, debifezi Scade cantul din cota de tăiere.
Ce avertizări primești
După fiecare optimizare, OptimCut verifică singur planul: toate piesele sunt pe plăci, fără suprapuneri și fără să iasă din placă. Rezultatul te avertizează și dacă:
- placa nu intră pe masa utilajului;
- o tăietură depășește lungimea maximă de tăiere;
- o fâșie este prea îngustă pentru a fi ținută la pânză.
Dacă o piesă nu încape, apare mesajul Piese neplasate. Una dintre cauzele de verificat este chiar aceasta: tivirea micșorează placa, iar pânza consumă material la fiecare tăiere. Rezolvă avertizările înainte de a trimite fișa în atelier.
Nu micșora lățimea pânzei sau tivirea ca să încapă o piesă în plus. Planul arată mai bine, dar piesele ies greșit. Despre cum reduci deșeul corect, citește pierderile la debitarea PAL.
Concluzie
Lățimea pânzei, tivirea, prefrezarea și limitele mașinii sunt câțiva milimetri care decid dacă piesele ies la cotă. Măsoară-le o dată pe mașina ta, introdu-le corect și verifică-le când schimbi scula. Restul calculului îl poate face programul.
Încearcă pe o comandă reală cu un cont Trial gratuit: 3 optimizări pe lună, până la 100 de piese, fără card. Detalii despre abonamentul Pro găsești la prețuri.
Întrebări frecvente
Ce lățime de pânză folosesc la debitarea PAL?
Pe cea reală a pânzei tale, marcată pe disc sau în fișa tehnică; valorile obișnuite sunt între 3 și 4,5 mm. Dacă nu ești sigur, fă o tăietură de probă și măsoar-o cu șublerul.
Cât tivesc dintr-o placă PAL?
De obicei 10–15 mm pe fiecare latură din fabrică, suficient ca să elimini ciupiturile și să obții o margine dreaptă. Resturile tăiate deja în atelier au margini curate și nu mai trebuie tivite.
Trebuie să tivesc toate cele 4 laturi?
Nu neapărat. Depinde de calitatea marginilor din fabrică și de mașina ta; unele ateliere tivesc doar 2 laturi. În OptimCut alegi la fiecare optimizare dacă tivești 2 sau 4 laturi și câți mm pe latură.
Ce este prefrezarea și de ce schimbă cota de tăiere?
Prefrezarea este frezarea laturii piesei chiar înainte de lipirea cantului, de obicei 0,5–1 mm pe latură. Freza scoate material, deci piesa trebuie tăiată mai mare cu exact atât pe fiecare latură cu cant.
De ce îmi iese ultima piesă din rând mai mică?
Cel mai des, pentru că planul nu a inclus lățimea pânzei sau tivirea. Fiecare tăietură consumă câțiva milimetri, iar pe un rând de piese pierderea se adună exact la ultima piesă.
Încearcă versiunea 3.0.0
Contul Trial este gratuit: faci primele planuri de croire în câteva minute, direct din browser.